Reforma agrară din 1921 a fost una dintre cele mai importante transformări sociale și economice din România interbelică. Prin redistribuirea terenurilor agricole, s-a urmărit crearea unei clase țărănești libere și prospere, capabilă să susțină dezvoltarea rurală și securitatea alimentară a țării. Acest articol analizează impactul reformei asupra structurii proprietății, producției agricole și exporturilor, oferind o imagine completă a agriculturii românești în perioada 1921–1938. 📊 Impactul Reformei Agrare din 1921 • Expropriere: 5.804.838 ha de la 18.262 proprietari • Împroprietărire: 1.393.353 țărani • Creșterea exploatațiilor mici (sub 10 ha): de la 43,9% la 73,7% • Scăderea exploatațiilor mari (peste 100 ha): de la 40,2% la 10,5% 🧱 Structura exploatațiilor agricole • Exploatații mici (0–5 ha): 75% din total, 28% din suprafața agricolă • Exploatații mari (peste 500 ha): 17,6% din suprafață • Exploatații mijlocii (10–100 ha): doar 24,2%, sub media europeană 🌍...