După o perioadă fanariotă în care preocupările pentru reședințe domnești reprezentative fuseseră abandonate, domnia lui Grigore IV Ghica marchează reluarea ambițiilor arhitecturale ale elitei românești. Sub conducerea sa se ridică două palate noi și se reconstruiesc alte două reședințe vechi, într-o încercare de a reda Curții Domnești prestigiul pierdut. Curtea Domnească – între funcționalitate și fast Curtea Domnească era un spațiu complex, în care trăiau permanent câteva sute de persoane: dregători, curteni, gărzi și personal auxiliar. De aceea, amenajarea ei ținea cont în primul rând de criteriul practic. Totuși, esteticul și fastul nu erau neglijate. Cronicarul italian Del Chiaro descrie Palatul lui Constantin Brâncoveanu ca fiind o construcție impunătoare din piatră, cu o scară monumentală de marmură, săli boltite susținute de coloane și o grădină în stil italian, unde domnitorul obișnuia să ia masa. În colțul acestei grădini, urmașul său, Ștefan Canta...

În momentul în care Oltenia a intrat sub stăpânire austriacă, provincia se confrunta cu o situație monetară extrem de diversă și dificil de controlat. În circulație se aflau peste 30 de tipuri de monede, provenind din spații foarte diferite: turcesc, polon, ungar, austriac, olandez, venețian, raguzan și altele. Această varietate reflecta intensitatea schimburilor comerciale, dar și lipsa unui sistem monetar unitar. Numeroasele documente păstrate din perioada ocupației austriece permit o reconstituire detaliată a circulației monetare din primele decenii ale secolului al XVIII‑lea. Cel mai important dintre acestea este raportul înaintat la 20 iulie 1728 directorului suprem al provinciei. Documentul include un tabel cu monedele aflate în circulație în Oltenia, cursul lor oficial și propunerile administrației privind: • stabilirea unui curs fix, • sau, în unele cazuri, scoaterea monedelor din circulație. Monedele mărunte din Oltenia începutului de secol XVIII Tranzacțiile mici se reali...