Secolul al XVIII-lea, supranumit și „secolul fanariot”, a fost marcat de un declin iremediabil al Imperiului Otoman și de ascensiunea fulminantă a Imperiului Rus și a Monarhiei Habsburge. Aflate la intersecția acestor trei forțe, Țările Române au devenit principala monedă de schimb și teatru de război în ceea ce istoria numește „Problema Orientală”.
1. Începutul Dezastrului: Dimitrie Cantemir și Stănilești (1710–1711)
Visul de independență al lui Dimitrie Cantemir, bazat pe alianța cu Petru cel Mare al Rusiei, s-a prăbușit la Stănilești (1711). Victoria turcilor a dus la Pacea de la Vadul Hușilor, dar mai ales la instaurarea regimului fanariot în Moldova, ca măsură de control otoman.
2. Ofensiva Habsburgică: Banatul, Oltenia și Bucovina
Austria a profitat de slăbiciunea turcilor pentru a-și extinde granițele spre sud și est:
Pacea de la Passarowitz (1718): Austria anexează Banatul și Oltenia.
Pacea de la Belgrad (1739): După un război nefast, Austria este obligată să retrocedeze Oltenia Țării Românești, dar păstrează Banatul.
Răpirea Bucovinei (1775): În urma războiului ruso-turc din 1768-1774, Austria ocupă nordul Moldovei (Bucovina), folosind presiuni diplomatice și mită asupra oficialilor otomani.
3. Planurile Rusiei: „Proiectul Dacic” și „Proiectul Grecesc”
Rusia, sub Ecaterina cea Mare, nu dorea doar teritorii, ci o reconfigurare totală a Balcanilor. Au apărut două proiecte geopolitice majore:
Proiectul Grecesc: Împărțirea Balcanilor între Rusia și Austria și refacerea Imperiului Bizantin.
Proiectul Dacic: Crearea unui stat tampon numit Dacia, format din Moldova și Țara Românească, sub influență rusă.
Aceste ambiții au dus la războiul din 1787-1792, încheiat cu Pacea de la Iași, prin care Rusia ajunge la Nistru, devenind oficial vecina Moldovei.
4. Secolul al XIX-lea: Nașterea Basarabiei și Protectoratul Rus
Pe măsură ce ne apropiem de epoca modernă, presiunea rusă se intensifică:
Pacea de la București (1812): După un război de 6 ani, Rusia anexează teritoriul dintre Prut și Nistru, pe care îl redenumește Basarabia.
Convenția de la Akkerman (1826): Marchează revenirea la domniile pământene după revoluția lui Tudor Vladimirescu și instituie protectoratul rusesc.
5. Pacea de la Adrianopol (1829): Un punct de cotitură
Acest tratat a limitat drastic suzeranitatea otomană. Deși Principatele au intrat sub o lungă ocupație rusă (1828-1834), în această perioadă au fost introduse Regulamentele Organice, primele documente cu rol de constituție, care au început modernizarea administrativă a țării.
Sursa: M. Barbulescu, D.
Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romaniei
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere