Capitanul
de marina Charles Colville Frankland a facut o calatorie de studii §i agrement
in sud-estul Europei si in Orientul Apropiat in anii 1827-1828, cu care prilej
a trecut la ducere prin Banat, Transilvania si Tara Romaneasca. Plecat din
Viena la 24 martie 1827, el strabate Austria si Ungaria, ajungand la Timisoara
la 28 martie. In acelasi ritm grabit, Frankland trece prin Lugoj, Deva, Sibiu,
parcurgand Transilvania in doua zile si intra in Tara Romaneasca prin
trecatoarea de la Tumu-Rosu. apitanul englez urmeaza traseul Caineni, Curtea de
Arges, Pitesti, Bucuresti, Giurgiu intre 31 martie si 4 aprilie, facand doar un scurt
popas de o zi in capitala tarii. Grabit, el trece apoi Dunarea la Rusciuc si
ajunge la Constantinopol la 11 aprilie. Impresiile de calatorie si le-a
publicat la Londra in doua volume aparute in 1829 la editura Henry Colburn, sub
titlul Travels to and from
Constantinople, in the years 1827 and 1828 or personal narrative of a journey
from Vienna, through Hungary, Transylvania, Wallachia, Bulgaria, and Roumelia, to Constantinople, and from that
city to the Capital of Austria, by the Dardanelles, Tenedos, the plains of
Troy, Smyrna, Napoli di Romania, Athens, Egina, Poros, Cyprus, Syria, Alexandria,
Malta, Sicily, Italy, Istria, Carniolia and Styria.
Mai
jos vom prezenta cateva impresii ale autorului in urma calatoriilor din
Transilvania si Tara Romaneasca.
Ne
aflam acum in Transilvania; sate murdare si primitive, colibe din nuiele surugiul
vorbind latineste: Sunt multi rupi, domine" (Sunt multe rape, domnule) imi
spunea el, ori de cate ori drumul era prost. Am vazut multi tigani. Am cinat la
Sibot o statie de posta curata, dar cu foarte putine rezerve de hrana pentru calatorii
infometati. Aici am vazut multe scrisori ale caror adrese erau scrise in latineste.
De aici, drumurile au inceput sa fie rele, incat am luat sase cai.
In
zorii zilei am vazut Sibiu in fata noastra,
marginit din trei parti de munti, iar dinspre a patra de coamele dealurilor
transilvanene. Asezarea <era> frumoasa si la rasaritul soarelui peisajul
era o vraja, deoarece aici <soarele> aurea multe din acoperisurile
caselor si turlelor <bisericilor> din Sibiu si colo isi arunca razele pe
crestele inzapezite ale muntilor. Ne-a Inveselit mult forfota taranilor care
intrau si ieseau din oral, manandu-si animalele si carutele, femeile calari si
indeplinindu-si datoriile de vizitiu cu multa dibacie. In general ele erau foarte dragute. Sibiul este un oras
mare, dar murdar si <cladit> cu neoranduiala, noroiul de pe strazi
ajungand pana la jumatatea osiei de la <trasura>. Privelistea, la parasirea
Sibiului, este minunata, pentru ca acum iti indrepti privirile inspre faimosul
pas de la Turnu-Rosu./ Am ajuns la Turnul-Rosu pe la noua si jumatate si am intalnit aici doua fete
sasoaice foarte dragute, Catty si Lilie, scoboratoare din coloniile saxone ale
Heptarhiei, ce erau asezate de secole in acest tinut si de asemenea in Ungaria.
<Sasii> sunt Intotdeauna oamenii cei mai harnici, respectati si prosperi
ai natiunii in care sunt asezati. Originea for este invaluita in mister si
traditie.
Romanii
sunt un popor ales, robust, activ si indatoritor, foarte sarac, dar bine si
calduros imbracat in haine groase de dimie si mai adesea cu cojoace. Capul le este
acoperit cu caciuli inalte ca ale transilvanenilor. Isi imbraca trupul intr-un
fel de cojoc de piele sau de land deschis la piept, cu manecile atarnate; un
fel de fusta, sau camasa, le atarna pana la genunchi; <poarta> pantaloni
largi, cate data legati de calcaie, <iar> in picioare opinci. Cojoacele
de calitate mai bune sunt impodobite cu flori lucrate in culori. Vizitiul
nostru, batran soldat, care la vremea lui fusese om chipes, era incins cu un
brau, pe spate purta un cojoc mare cu manecile varate induntru, o pereche de pantaloni // de piele si
o pereche de cizme turcesti <in picioare>, cu cioareci de lana cusuti cu
flori albastre.
Trebuie
mentionat contrastul izbitor intre bordeiele sapate in pamant, cu un acoperi
mizerabil de pale colibele agatate in copaci ale indienilor din Paraguay. Am
vazut cateva copaite de fan ridicate la fel.
Astfel de bordeie subpamantene mai intalnisem // si in Transilvania, dar
copaite si colibe in arbori n-am mai vazut
pana a veni in Tara Romaneasca. Am
observat cateva biserici ortodoxe
frumoase si manastiri. Toate se aseamana in ceea ce priveste arhitectura, find
prevazute in fata cu un fir de coloane sau o arcada frumoasa si o clopotnita. Am
vazut de asemenea mai multe troite uneori trei laolalta, alteori cate doudsprezece intr-un sir. Aceste troite sunt
acoperite cu inscriptii in limba romana si simboluri barbare ale divinitatii, Sfintei
Fecioare, <Mariei> Magdalenei, Sfantului loan altor sfinti. N-am vazut
nici la idolii mexicani sau peruvieni ceva mai grotesc si mai barbar decal
aceste obiecte de veneratie un asemenea cult.
Sursa: Paul Cernovodeanu, Calatori straini despre Tarile Romane in sex. XIX
Comentarii
Trimiteți un comentariu