Stratificarea Socială în Dobrogea Romană (Secolele I–III p.Chr.)

Imagine
                                                                    Sursa foto:  commons.wikimedia.org Analiza structurilor sociale din Dobrogea romană (secolele I–III p.Chr.) depășește simpla curiozitate academică; ea oferă o radiografie fidelă a modului în care mecanismele juridice și administrative ale Imperiului Roman au remodelat spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră. Într-o epocă în care prosperitatea excepțională a lumii romane era susținută de o mobilitate socială dinamică și de o libertate economică extinsă, Dobrogea a devenit un laborator complex de fuziune etnică și culturală. Urmărirea penetrării elementului roman – în special a cetățenilor romani ( cives Romani ) în țesutul urban și rural dobrogean – ne permite să măsurăm cu precizie profunzimea și ritmul procesului de rom...

Călători străini despre Țările Române (8)

    Iata orasul Bucuresti prin ochii clericului englez Edmund Chishull, care a vizitat Tara Romaneasca in 1702.
   Bucureștiul este un oraș întins și împrăștiat, de o factură foarte specială. Părțile mărginașe sunt foarte sărăcăcioase, alcătuite din case având cea mai mare parte a lor sub pământ, ca pivnițele noastre, și fiind acoperite pe deasupra cu paie sau coajă de copac. Case mai bune sunt prin jurul palatului domnesc și sunt învelite cu șindrilă frumoasă, cu zidurile clădite din piatră solidă și curțile și grădinile întotdeauna foarte întinse împrejmuite cu trunchiuri întregi de stejar așezate cât se poate de aproape unele de altele. Străzile parcă ar fi un pod neîntrerupt, fiind podite de la o margine la cealaltă cu dulapi masivi, lungi de zece yarzi și largi de tot atâtea degete, și această lucrare, oricât ar părea de costisitoare a fost dusă mai departe printre toate clădirile orașului, pe o lungime de câteva mile, socotindu-le împreună. Priveliștea de departe a orașului ca un întreg e plăcuta ochilor, datorită unor case ale boierilor, a palatului domnesc, și a numărului de biserici și mănăstiri. Acestea din urmă sunt toate după același tipic, sunt clădite cu îngrijire și înalță turle în care adesea sunt atârnate clopote, pe care le pomenesc aici, ca fiind primele pe care le-am auzit de la sosirea mea din Turcia.
 
Sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte

 

Comentarii

Articole de referinta

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală: arma economică a lui Napoleon și transformările Europei (1806–1814)

Conjurația lui Catilina: Ambiție, Corupție și Duelul cu Cicero

Principatele Române sub „Focul Încrucișat” al Marilor Imperii (1710–1829)