Presa Interbelică romaneasca

 Perioada interbelică reprezintă, fără îndoială, momentul de maximă efervescență pentru presa din România . După Marea Unire din 1918, peisajul publicistic a cunoscut o diversificare spectaculoasă, devenind nu doar un vehicul de informație, ci și principala tribună de dezbatere ideologică, culturală și socială. De la marile cotidiene cu tiraje record, până la revistele avangardiste sau publicațiile minorităților naționale, mass-media a modelat identitatea României Mari. În acest articol, explorăm structura complexă a presei interbelice, analizând influența gazetelor de partid, succesul presei independente și rolul revistelor culturale în formarea intelectualității românești. 1. Presa Politică: Vocea Partidelor în România Mare După 1918, fiecare formațiune politică importantă și-a consolidat prezența prin organe de presă dedicate. Acestea aveau un rol dublu: informarea membrilor și atacarea adversarilor politici. Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc (PNȚ) PN...

Călători străini despre Țările Române (8)

    Iata orasul Bucuresti prin ochii clericului englez Edmund Chishull, care a vizitat Tara Romaneasca in 1702.
   Bucureștiul este un oraș întins și împrăștiat, de o factură foarte specială. Părțile mărginașe sunt foarte sărăcăcioase, alcătuite din case având cea mai mare parte a lor sub pământ, ca pivnițele noastre, și fiind acoperite pe deasupra cu paie sau coajă de copac. Case mai bune sunt prin jurul palatului domnesc și sunt învelite cu șindrilă frumoasă, cu zidurile clădite din piatră solidă și curțile și grădinile întotdeauna foarte întinse împrejmuite cu trunchiuri întregi de stejar așezate cât se poate de aproape unele de altele. Străzile parcă ar fi un pod neîntrerupt, fiind podite de la o margine la cealaltă cu dulapi masivi, lungi de zece yarzi și largi de tot atâtea degete, și această lucrare, oricât ar părea de costisitoare a fost dusă mai departe printre toate clădirile orașului, pe o lungime de câteva mile, socotindu-le împreună. Priveliștea de departe a orașului ca un întreg e plăcuta ochilor, datorită unor case ale boierilor, a palatului domnesc, și a numărului de biserici și mănăstiri. Acestea din urmă sunt toate după același tipic, sunt clădite cu îngrijire și înalță turle în care adesea sunt atârnate clopote, pe care le pomenesc aici, ca fiind primele pe care le-am auzit de la sosirea mea din Turcia.
 
Sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte

 

Comentarii

Articole de referinta

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală: arma economică a lui Napoleon și transformările Europei (1806–1814)

Conjurația lui Catilina: Ambiție, Corupție și Duelul cu Cicero

Principatele Române sub „Focul Încrucișat” al Marilor Imperii (1710–1829)