Stratificarea Socială în Dobrogea Romană (Secolele I–III p.Chr.)

Imagine
                                                                    Sursa foto:  commons.wikimedia.org Analiza structurilor sociale din Dobrogea romană (secolele I–III p.Chr.) depășește simpla curiozitate academică; ea oferă o radiografie fidelă a modului în care mecanismele juridice și administrative ale Imperiului Roman au remodelat spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră. Într-o epocă în care prosperitatea excepțională a lumii romane era susținută de o mobilitate socială dinamică și de o libertate economică extinsă, Dobrogea a devenit un laborator complex de fuziune etnică și culturală. Urmărirea penetrării elementului roman – în special a cetățenilor romani ( cives Romani ) în țesutul urban și rural dobrogean – ne permite să măsurăm cu precizie profunzimea și ritmul procesului de rom...

Călători străini despre Țările Române (9)

        Georg von Reichestorffer (n. cca.1495 Sibiu- d. cca. 1554, Prossnitz în Moravia (azi Prostějov, Republica Cehă) a fost un umanist din sas, diplomat la curtea Ungariei și pentru Ferdinand I de Habsburg.  In jurul anului 1550 el ajunge in Brasov pe care il descrie astfel:
     ,,Corona sau Brașovul, oraș vestit prin mărfurile turcești, e așezat între munții cei mai frumoși și întărit bine cu ziduri, șanțuri și fortificații, are trei suburbii aflătoare pe trei văi deosebite, din care pe una o locuiesc bulgarii, pe cealaltă ungurii și pe a treia sașii. Aproape în fiecare cartier curg la vale pâraie nesecate născute din țânirea binefăcătoare a izvoarelor. Are în lung și în lat câmpiile cele mai netede, încinse de dealuri dese și de munți; este despărțit de Țara Românească de munți foarte înalți; este bogat mai ales în grâu și este ca un grânar al neamurilor vecine. Este renumit peste celelalte orase în vremea de acum prin studiile liberale. S-a clădit acolo de curând Biblioteca, neîntrecută vreodată de o alta mai vestită, după risipirea Bibliotecii din Buda a lui Matiaș Corvin. […]
      Iar suburbiile împlinesc ce mai rămâne din văi în afara zidurilor. Acolo locuiesc amestecați acești sași împreună cu secuii. Aproape toată partea ce rămâne din acest loc până chiar printre strâmtorile munților o ocupă românii. Aici au o biserică unde slujește un preot. De aici mai departe iarăși locuiesc sași în cătune foarte lungi împreună cu secuii. Dar în oraș nu sunt primiți să locuiască decât germanii. Dintre clădirile mărețe din oraș primul loc îl ține biserica de piatră închinată Fecioarei Maria.''
 
Sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte

Comentarii

Articole de referinta

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală: arma economică a lui Napoleon și transformările Europei (1806–1814)

Conjurația lui Catilina: Ambiție, Corupție și Duelul cu Cicero

Principatele Române sub „Focul Încrucișat” al Marilor Imperii (1710–1829)