Presa Interbelică romaneasca

 Perioada interbelică reprezintă, fără îndoială, momentul de maximă efervescență pentru presa din România . După Marea Unire din 1918, peisajul publicistic a cunoscut o diversificare spectaculoasă, devenind nu doar un vehicul de informație, ci și principala tribună de dezbatere ideologică, culturală și socială. De la marile cotidiene cu tiraje record, până la revistele avangardiste sau publicațiile minorităților naționale, mass-media a modelat identitatea României Mari. În acest articol, explorăm structura complexă a presei interbelice, analizând influența gazetelor de partid, succesul presei independente și rolul revistelor culturale în formarea intelectualității românești. 1. Presa Politică: Vocea Partidelor în România Mare După 1918, fiecare formațiune politică importantă și-a consolidat prezența prin organe de presă dedicate. Acestea aveau un rol dublu: informarea membrilor și atacarea adversarilor politici. Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc (PNȚ) PN...

Călători străini despre Țările Române (9)

        Georg von Reichestorffer (n. cca.1495 Sibiu- d. cca. 1554, Prossnitz în Moravia (azi Prostějov, Republica Cehă) a fost un umanist din sas, diplomat la curtea Ungariei și pentru Ferdinand I de Habsburg.  In jurul anului 1550 el ajunge in Brasov pe care il descrie astfel:
     ,,Corona sau Brașovul, oraș vestit prin mărfurile turcești, e așezat între munții cei mai frumoși și întărit bine cu ziduri, șanțuri și fortificații, are trei suburbii aflătoare pe trei văi deosebite, din care pe una o locuiesc bulgarii, pe cealaltă ungurii și pe a treia sașii. Aproape în fiecare cartier curg la vale pâraie nesecate născute din țânirea binefăcătoare a izvoarelor. Are în lung și în lat câmpiile cele mai netede, încinse de dealuri dese și de munți; este despărțit de Țara Românească de munți foarte înalți; este bogat mai ales în grâu și este ca un grânar al neamurilor vecine. Este renumit peste celelalte orase în vremea de acum prin studiile liberale. S-a clădit acolo de curând Biblioteca, neîntrecută vreodată de o alta mai vestită, după risipirea Bibliotecii din Buda a lui Matiaș Corvin. […]
      Iar suburbiile împlinesc ce mai rămâne din văi în afara zidurilor. Acolo locuiesc amestecați acești sași împreună cu secuii. Aproape toată partea ce rămâne din acest loc până chiar printre strâmtorile munților o ocupă românii. Aici au o biserică unde slujește un preot. De aici mai departe iarăși locuiesc sași în cătune foarte lungi împreună cu secuii. Dar în oraș nu sunt primiți să locuiască decât germanii. Dintre clădirile mărețe din oraș primul loc îl ține biserica de piatră închinată Fecioarei Maria.''
 
Sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte

Comentarii

Articole de referinta

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală: arma economică a lui Napoleon și transformările Europei (1806–1814)

Conjurația lui Catilina: Ambiție, Corupție și Duelul cu Cicero

Principatele Române sub „Focul Încrucișat” al Marilor Imperii (1710–1829)