Privilegiile acordate negustorilor brașoveni de către domnii Țării Românești în 1368 și 1413 reprezintă unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei economice medievale românești. Ele au creat un cadru juridic stabil, dar profund inegal, care a favorizat Brașovul și a limitat libertatea comercială a negustorilor munteni.
🏛️ Cele două privilegii fundamentale: Vlaicu Vodă (1368) și Mircea cel Bătrân (1413)
🔹 Privilegiul din 20 ianuarie 1368 (Vlaicu Vodă)
• consfințește libera circulație a negustorilor brașoveni în Țara Românească
• elimină vama internă de la Slatina, facilitând legătura cu Vidinul
• stabilește o vamă tricesimală la intrarea în țară, la Câmpulung
• scutește complet brașovenii de vămi interne pentru mărfurile tranzitate
🔹 Privilegiul din 6 august 1413 (Mircea cel Bătrân)
• înlocuiește vama de la Câmpulung cu o taxă vamală fixă, percepută la Rucăr
• menține scutirea de vămi interne, cu excepția:
• vămii de la Rucăr pentru postav
• vămii târgului unde se vinde postavul
• vămii de la Dâmbovița (jumătate din taxa de la Rucăr)
• întărește regimul favorabil brașovenilor pe „drumul Brașovului până la Brăila”
Aceste două acte au devenit temelia juridică a comerțului transcarpatic timp de peste un secol.
🚚 Avantajele comerciale ale Brașovului în Țara Românească
1. Libertate de tranzit spre Dunăre și Marea Neagră
Brașovenii puteau circula nestingherit spre:
• Dunăre
• Brăila
• Marea Neagră
• Orientul Apropiat
Această libertate era extrem de valoroasă, deoarece comerțul cu sud-estul european aducea profituri uriașe.
2. Regim vamal minimal
• o singură vamă la intrare (Câmpulung → apoi Rucăr)
• o singură vamă la ieșire (Dunărea)
• pe drumul Brăilei, vama se plătea doar la întoarcere
3. Scutiri totale de vămi interne
Produsele brașovene (fier, pânză, postav, arme, funii etc.) erau complet scutite de taxe în interiorul țării.
4. Acces privilegiat la piața internă
Brașovenii puteau vinde în orice oraș, fără taxe suplimentare, ceea ce le oferea un avantaj clar față de negustorii locali.
🐟 Taxele pentru produsele românești cumpărate de brașoveni
Produsele naturale ale Țării Românești – pește, piei, animale, brânză – erau taxate modest:
• la Rucăr
• iar pentru pește, suplimentar la:
• Brăila
• Târgșor
• Târgoviște
• Dâmbovița
Aceste taxe erau însă mult mai mici decât cele percepute negustorilor munteni în Transilvania.
⚔️ Conflictul vamal de la sfârșitul domniei lui Mircea și în timpul lui Mihail
Deși informațiile sunt puține, se conturează un conflict clar:
• Mircea și fiul său Mihail, stăpâni pe castelul Bran, impun taxe brașovenilor
• Brașovul protestează la regele Ungariei
• regele intervine și reia cetatea Bran
• este foarte probabil că atunci a fost restaurată vama de la Câmpulung, anulând avantajele brașovenilor
• în final, Brașovul obține revenirea la regimul privilegiului din 1413
În ultimii ani ai lui Dan II, Branul era deja în mâinile regatului ungar, iar acum negustorii munteni erau cei taxați abuziv.
⚖️ Un raport comercial profund inegal
Privilegiile lui Vlaicu și Mircea au creat un sistem dezechilibrat:
🔹 Avantaje pentru Brașov:
• libertate de tranzit spre zone comerciale bogate
• scutiri de vămi interne
• taxe minime la import
• acces liber la piața internă a Țării Românești
🔹 Dezavantaje pentru negustorii munteni:
• obligația de a respecta dreptul de depozit al Brașovului
• taxe multiple în Transilvania
• restricții severe la vânzare
• dependență de piața brașoveană
Acest raport inegal a fost consolidat de politica regelui Ludovic de Anjou, care a întărit privilegiile sașilor.
🧭 Concluzie
Privilegiile comerciale acordate Brașovului în 1368 și 1413 au modelat timp de un secol relațiile economice dintre Transilvania și Țara Românească. Ele au creat un cadru juridic stabil, dar profund asimetric, în care Brașovul a dominat comerțul regional, iar negustorii munteni au rămas într-o poziție subordonată.
Aceste privilegii au fost atât instrumente economice, cât și pârghii politice, reflectând echilibrul de putere dintre regatul ungar și Țara Românească.
Sursa: Serban Papacostea, Geneza statului in evul mediu romanesc
Comentarii
Trimiteți un comentariu