Sursa foto: commons.wikimedia.org
Cultura Hamangia, apărută târziu în Dobrogea din cauza transgresiunilor marine, reprezintă prima expresie a vieții neolitice în regiune. Descoperirile de la Cernavodă și Durankulak, ritul funerar, influențele anatoliano‑egeene și celebra statuetă „Gânditorul” conturează una dintre cele mai fascinante culturi preistorice din spațiul românesc.
Cultura Hamangia – începuturile vieții neolitice în Dobrogea
Dobrogea este o regiune aparte în preistoria României. Spre deosebire de alte zone ale spațiului carpato‑dunărean, aici viața neolitică apare târziu, iar prima cultură bine conturată este cultura Hamangia, denumită după stațiunea eponimă din județul Tulcea.
H2: De ce întârzie neoliticul în Dobrogea?
Arheologii explică această întârziere printr-un fenomen natural major:
• o transgresiune marină care a ridicat nivelul apelor în bazinul istro‑pontic;
• terenurile joase au fost inundate;
• nu existau condiții pentru stabilirea comunităților agricole.
Abia după retragerea apelor, spațiul dobrogean devine locuibil și propice pentru agricultură și sedentarizare.
Originea purtătorilor culturii Hamangia
H2: Legături cu nord‑vestul Asiei Mici
Cercetările indică o origine anatoliano‑egeeană a comunităților Hamangia. Purtătorii culturii ar fi venit:
• fie pe mare,
• fie de-a lungul litoralului vestic al Mării Negre.
Aceștia s-au amestecat cu grupuri locale, rezultând o populație antropologic eterogenă, fapt confirmat de:
• peste 500 de morminte din necropola de la Cernavodă;
• peste 1000 de morminte din stațiunea Durankulak (NE Bulgariei).
Ritul funerar – un amestec de tradiții vechi și noi
H2: Inhumație și ofrande bogate
Ritul funerar specific culturii Hamangia include:
• inhumație cu schelete întinse pe spate;
• ofrande bogate, precum:
• brățări de marmură,
• brățări din scoici Spondylus,
• pandantive din colți de mistreț.
H2: Practici rituale neobișnuite
Unele morminte prezintă elemente surprinzătoare:
• depuneri de cranii în grămezi,
• schelete fără maxilar,
• ritualuri ce amintesc de tradiții epipaleolitice anatoliene.
Aceste elemente confirmă legătura cu Anatolia și sinteza culturală complexă care a dus la formarea culturii Hamangia.
Ceramica și plastica – dovada originii anatoliano‑egeene
H2: Vase și statuete de marmură
Cultura Hamangia se remarcă prin:
• ceramică fină, cu forme elegante;
• statuete și vase din marmură, tehnică rară în neoliticul european.
Aceste artefacte demonstrează contacte culturale cu lumea egeeană și anatoliană.
„Gânditorul” de la Cernavodă – capodopera universală a culturii Hamangia
Cea mai celebră descoperire este statuetă „Gânditorul”, găsită într-un mormânt de la Cernavodă, alături de o statuetă feminină în poziție de repaus.
H2: O operă unică în preistoria europeană
„Gânditorul” impresionează prin:
• expresivitate,
• simplitate geometrică,
• profunzime simbolică.
Este considerată una dintre cele mai valoroase opere ale artei neolitice europene.
H2: Imitații în alte culturi contemporane
Statuete inspirate de „Gânditorul” apar și în:
• cultura Precucuteni (Târpești, Neamț),
• cultura Stoicani‑Aldeni‑Bolgrad (Dodești, Vaslui; Vulcănești, Cahul).
Aceste imitații confirmă prestigiul și influența culturii Hamangia în spațiul est‑carpatic.
Concluzie: Hamangia – o cultură de frontieră, dar de valoare universală
Cultura Hamangia marchează începutul neoliticului în Dobrogea și reprezintă o sinteză remarcabilă între tradițiile locale și influențele anatoliano‑egeene. Descoperirile funerare, ceramica, statuetele și mai ales „Gânditorul” fac din Hamangia una dintre cele mai fascinante culturi preistorice din Europa.
Sursa: Nelu Zugravu, Civilizatii preistorice si antice pe teritoriul Romaniei
Comentarii
Trimiteți un comentariu