Politica externă a lui Ștefan cel Mare după instalarea otomanilor la Dunăre

                                                                            Sursa foto: commons.wikimedia.org

Statornicirea dominației otomane la gurile Dunării a schimbat radical echilibrul geopolitic al Europei de Sud-Est. În acest context tensionat, Ștefan cel Mare a fost nevoit să-și adapteze strategia diplomatică pentru a proteja autonomia Moldovei și pentru a evita izolarea în fața unei puteri în plină expansiune.

🤝 Reconfigurarea alianțelor: Ungaria în locul Poloniei

După pacea cu Imperiul Otoman, prima preocupare a lui Ștefan a fost găsirea unei alianțe mai solide decât cea cu Polonia, compromisă în 1485. Soluția a fost restabilirea alianței cu Matia Corvin, regele Ungariei, în condițiile tratatului din 1475.

În schimbul sprijinului său, Ștefan primește Ciceiul și Cetatea de Baltă, două cetăți transilvănene cu domenii întinse, pe care le va extinde sistematic până la sfârșitul domniei. Prin influența asupra secuilor și prin controlul acestor cetăți, Ștefan devine un actor important în politica Transilvaniei.

👑 Succesiunea la tronul Ungariei (1490): Ștefan, arbitru regional

Moartea lui Matia Corvin în 1490 deschide o luptă acerbă pentru tronul Ungariei. Prestigiul internațional al lui Ștefan era atât de mare încât toți pretendenții îi solicită sprijinul:

• Maximilian I de Habsburg

• Ioan Albert, moștenitorul tronului polon

• Vladislav Jagiello, regele Boemiei

Maximilian merge până la a recomanda nobililor transilvăneni să se închine lui Ștefan, considerându-l reprezentantul intereselor habsburgice.

Ștefan refuză însă sprijinul lui Ioan Albert și se alătură lui Vladislav Jagiello, care promite să respecte raporturile tradiționale dintre Ungaria și Moldova. Astfel, Ștefan împiedică formarea unei uniuni personale Polonia–Ungaria, ce ar fi amenințat autonomia Moldovei.

⚔️ Campania din Pocuția și tensiunile cu Polonia

În 1490, Ștefan lansează o campanie în sudul Poloniei și anexează Pocuția, teritoriu disputat de secole. Această acțiune urmărea:

• să blocheze ambițiile lui Ioan Albert asupra coroanei ungare

• să împiedice extinderea influenței polone în regiune

• să consolideze poziția Moldovei în fața unui vecin ostil

În paralel, Ștefan încheie alianțe cu Marele Cnezat al Moscovei și Hanatul Crimeii, ambele ostile Poloniei. Pentru Ivan al III-lea, Moldova devine un aliat esențial în lupta împotriva Lituaniei.

🛡️ Planurile lui Ioan Albert și pregătirea campaniei antiotomane

Devenit rege în 1492, Ioan Albert urmărea:

1. readucerea Moldovei sub control polon

2. recâștigarea influenței la Dunărea de Jos

3. lansarea unei mari campanii antiotomane

4. ruperea alianței turco-tătare

În 1494, la Levoča, cei cinci frați Jagielloni discută planul unei cruciade antiotomane. Dar Ioan Albert insistă ca Moldova să fie supusă înainte de orice, ceea ce reaprinde rivalitatea polono-ungară.

⚔️ Invazia polonă din 1497 și dezastrul de la Codrul Cozminului

Între 1494 și 1496, Ștefan încearcă prin diplomație să evite conflictul. Dar în 1497, Ioan Albert invadează Moldova cu o armată imensă, îndreptându-se spre Suceava, nu spre Chilia și Cetatea Albă, cum pretinsese.

Asediul Sucevei (26 septembrie – 16 octombrie 1497)

• Cetatea rezistă eroic

• Ștefan hărțuiește armata polonă și îi taie liniile de aprovizionare

• Sprijinul transilvănenilor și al unor unități otomane înclină balanța

Ioan Albert ridică asediul și acceptă un armistițiu. Dar, la retragere, încalcă termenii acordului.

Bătălia de la Codrul Cozminului (26 octombrie 1497)

• Ștefan atacă armata polonă în pădure

• Șleahța polonă suferă pierderi uriașe

• Campania polonă se încheie cu un eșec total

🤝 Pacea din 1499: Moldova devine stat egal în drepturi

Tratatul din iulie 1499:

• consfințește înfrângerea Poloniei

• stabilește relații paritare între Moldova și regatul polon

• prevede posibilitatea unei acțiuni antiotomane comune

• elimină definitiv vechea suzeranitate polonă

Ungaria recunoaște, la rândul ei, libertatea Moldovei de a-și conduce politica externă.

🏆 Concluzie: Ștefan transformă vasalitatea în independență

Prin diplomație, alianțe inteligente și acțiuni militare decisive, Ștefan cel Mare reușește:

• să anuleze dependența Moldovei față de Polonia (Codrul Cozminului)

• să elimine dependența față de Ungaria (lupta de la Baia)

• să transforme Moldova într-un actor regional respectat

• să mențină autonomia țării în fața Imperiului Otoman

Domnia sa devine astfel un model de politică externă echilibrată, fermă și vizionară.

Sursa: Serban Papacostea, Stefan cel Mare domn al Moldovei 1457-1504