Cultura Gava-Holihrady

Cultura Gava–Holihrady reprezintă una dintre cele mai importante manifestări arheologice ale finalului epocii bronzului și începutului primei epoci a fierului în spațiul carpato-danubiano-pontic. Denumirea ei provine din două situri-cheie: Gava (Ungaria) și Holihrady (Ucraina transcarpatică).

Inițial, cultura Gava a fost definită în 1857 de Amelia Moszolics pe baza mormintelor de incinerație descoperite la Gava. Ulterior, cercetările Galinei Smirnova au demonstrat că manifestările culturale din Ungaria și Ucraina prezintă trăsături comune, justificând unificarea lor sub numele de Cultura Gava–Holihrady.

🌍 Aria de răspândire

Răspândirea culturii a cunoscut o evoluție în mai multe etape:

• Faza inițială: bazinul superior și parțial mijlociu al Tisei (NE Ungariei), NE Ucrainei și Ucraina transcarpatică.

• Extinderea ulterioară:

• spre bazinul inferior al Tisei

• spre nord-vestul României

• până în sud-vestul României

• spre regiunea subcarpatică a Ucrainei

• în podișul Sucevei (unde se individualizează aspectul Grănicești)

Această arie largă reflectă dinamismul comunităților Gava–Holihrady și capacitatea lor de adaptare.

🏘️ Așezări și locuințe

Așezările sunt de două tipuri:

Așezări deschise (nefortificate)

• situate în zone accesibile

• organizate în funcție de resursele locale

Așezări fortificate

Dotate cu valuri, șanțuri și palisade, descoperite la:

• Teleag

• Sighet și Sighetu Marmației

• Dej

• Ciceu-Corabia

• Tușnad

• Bazna

• Preoțești (Valea Siretului)

Locuințele sunt fie la suprafață, fie parțial adâncite, având în interior vetre și cuptoare construite cu mare atenție.

🏺 Ceramica – element definitoriu

Ceramica Gava–Holihrady este una dintre cele mai rafinate din epoca bronzului târziu:

• vase bitronconice (pântecoase) cu gât înalt

• ceramică neagră, lustruită, cu interior roșu

• amfore cu gât lung și proeminențe hipertrofiate pe umăr (faza timpurie)

Decorul caracteristic:

• caneluri

• pliseuri

• decor incizat sau striat

Această ceramică contribuie decisiv la definirea orizontului ceramicii canelate din Europa Centrală și de Est.

🔨 Unelte și obiecte

Materialele utilizate sunt variate:

• piatră: cuțite, vârfuri de săgeți, răzuitoare

• os și corn

• bronz – predominant

• fier – în cantități reduse, indicând tranziția spre epoca fierului

🌾 Economie și ocupații

Economia era mixtă, cu accent pe:

Creșterea animalelor

• bovine

• ovine

• porcine

Agricultură

• grâu

• orz

• mei

Aceste activități reflectă un mod de viață stabil, bine adaptat mediului carpatic.

⚱️ Rit funerar

Ritul funerar dominant este incinerația, cu depunerea resturilor cinerare în urne, în necropole plane.

Excepție notabilă: necropola de la Volovăț (Suceava)

• necropolă tumulară

• morminte suprapuse peste morminte mai vechi

• probabil morminte familiale, indicând tradiții funerare distincte

🧬 Geneza culturii Gava–Holihrady

Originea culturii este încă dezbătută, dar majoritatea cercetătorilor consideră că rezultă din interacțiunea a trei mari factori:

1. Fondul local al epocii bronzului

• culturile Otomani, Suciu de Sus, Piliny

2. Influențe Cruceni–Belegiș

3. Elemente ale culturii câmpurilor de urne din Europa Centrală

4. Contribuții dinspre Cehaluți, Igrița și Lăpuș

Această sinteză culturală explică diversitatea și complexitatea manifestărilor Gava–Holihrady.

⏳ Cronologia culturii

Nu există un consens absolut privind durata culturii, deoarece evoluția ei diferă de la o regiune la alta:

• în unele zone → trei faze de dezvoltare

• în altele → două faze

În general, cultura persistă:

• până în Hallstatt B3 (podișul Sucevei)

• până la începutul Hallstattului mijlociu în nordul Transilvaniei

Aceasta o plasează în intervalul de tranziție dintre epoca bronzului și prima epocă a fierului.

 Sursa: Ovidiu Cotoi, Curs Istoria veche a Romaniei