Procesul de urbanizare al Moldovei medievale este strâns legat de orașele care au devenit reședințe principale ale domnilor. În secolele XIV–XV, aceste centre politice s‑au aflat în nordul țării, în regiunea‑nucleu unde s‑a format statul și unde primii voievozi și‑au consolidat puterea.
🏙️ Baia – între tradiție și realitate istorică
Tradiția afirmă că reprezentanții regelui Ungariei și‑ar fi stabilit centrul la Baia după 1345–1347. Totuși, izvoarele nu confirmă existența unei curți domnești, a unui ocol sau a unui ținut cu centrul aici.
Numele dublu Baia – târgul Moldovei sugerează existența unei formațiuni locale pe valea Moldovei, dar orașul nu a devenit reședință domnească.
Chiar și așa, în 1467, Baia era încă numită „capitală a Țării Moldovei”, iar legenda sigiliului orașului păstrează memoria unui statut privilegiat în momentul întemeierii statului.
🏞️ Volovăţ și Siret – primele centre de putere
Primii conducători ai Moldovei, inclusiv cei trimiși de coroana maghiară, au preferat Volovăţ și Siret, situate puțin mai la nord.
Volovăţ
• Aici s‑ar fi aflat o biserică și mormântul lui Dragoș,
• Așezarea avea un statut aparte în primul secol al Moldovei,
• Poziția sa permitea controlul militar și politic al regiunii.
Siret
• Legat de tradiția lui Dragoș și Sas,
• Aici ar fi existat o curte domnească și o cetățuie,
• Sub Lațcu, Siret devine cert reședință domnească, fiind înființată o episcopie catolică în 1371, semn al importanței sale.
🛡️ Suceava – noul centru al Moldovei
În vremea lui Petru I și a predecesorului său, Moldova se extinsese considerabil spre est și sud. Deși Siretul era aproape, Suceava oferea:
• o poziție geografică mai centrală,
• protecție mai bună împotriva atacurilor dinspre Polonia,
• potențial economic superior.
Fortificațiile lui Petru
Pentru a transforma Suceava într‑un adevărat centru de putere, Petru:
• ridică o cetate la Șcheia, pentru supravegherea drumului spre Transilvania,
• construiește o cetate mare la est de oraș,
• ridică un palat domnesc,
• întemeiază biserica Mirăuți, viitoarea mitropolie.
Suceava – oraș cosmopolit
Arheologia confirmă că în această perioadă Suceava își încheia procesul de urbanizare. Aici conviețuiau:
• români,
• armeni,
• unguri,
• sași,
• ruteni.
În listele rusești ale orașelor medievale, Suceava apare ca unul dintre principalele centre ale Moldovei. Va rămâne oraș de scaun până la mijlocul secolului al XVI‑lea.
Sursa: Laurentiu Radvan, Orasele din Tarile Romane in evul mediu (sfârşitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)
Comentarii
Trimiteți un comentariu