Presa Interbelică romaneasca

 Perioada interbelică reprezintă, fără îndoială, momentul de maximă efervescență pentru presa din România . După Marea Unire din 1918, peisajul publicistic a cunoscut o diversificare spectaculoasă, devenind nu doar un vehicul de informație, ci și principala tribună de dezbatere ideologică, culturală și socială. De la marile cotidiene cu tiraje record, până la revistele avangardiste sau publicațiile minorităților naționale, mass-media a modelat identitatea României Mari. În acest articol, explorăm structura complexă a presei interbelice, analizând influența gazetelor de partid, succesul presei independente și rolul revistelor culturale în formarea intelectualității românești. 1. Presa Politică: Vocea Partidelor în România Mare După 1918, fiecare formațiune politică importantă și-a consolidat prezența prin organe de presă dedicate. Acestea aveau un rol dublu: informarea membrilor și atacarea adversarilor politici. Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc (PNȚ) PN...

Cultura Baden


Cultura Baden își trage numele de la descoperirile arheologice realizate într‑o peșteră din apropierea Vienei și reprezintă una dintre cele mai extinse manifestări eneolitice din Europa Centrală. Aria sa de răspândire este impresionantă, cuprinzând Cehia, Slovacia, Austria de Jos, vestul României (în special Crișana și Banatul), sudul Poloniei, precum și nordul Serbiei și Croației. Această distribuție largă reflectă mobilitatea și diversitatea comunităților care au aparținut acestei culturi.
Originea culturii Baden rămâne un subiect controversat, însă majoritatea cercetătorilor consideră că ea derivă din fondul eneolitic al bazinului Dunării Mijlocii, peste care s‑au suprapus influențe nord‑estice. În același timp, influențele sudice sunt evidente în preferința pentru decorarea ceramicii cu caneluri, un element stilistic caracteristic.
Așezările culturii Baden sunt variate, fiind amplasate pe orice formă de relief. Ele pot fi atât fortificate, cât și deschise, însă au de regulă o durată scurtă de existență, sugerând o mobilitate crescută sau o organizare socială flexibilă. Economia comunităților era agro‑pastorală, cu o predominanță clară a păstoritului, ceea ce explică dinamica lor teritorială.
Ritul funerar practicat este extrem de divers, incluzând atât înhumația, cât și incinerația. Diferențele majore dintre ritualuri indică un caracter eterogen al populației. Practica incinerației cu depunerea oaselor în urne reprezintă un element esențial, deoarece prefigurează apariția culturilor câmpurilor cu urne, specifice epocii bronzului din Europa Centrală și prezente și în vestul României, în culturile Vatina, Gârla Mare, Otomani sau Suciu de Sus.
Cultura Baden marchează astfel o etapă de tranziție importantă între eneoliticul târziu și epoca bronzului, influențând profund evoluțiile culturale ulterioare din Europa Centrală.



Sursa: Ovidiu Cotoi, Istorie veche romaneasca

Comentarii

Articole de referinta

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală: arma economică a lui Napoleon și transformările Europei (1806–1814)

Conjurația lui Catilina: Ambiție, Corupție și Duelul cu Cicero

Principatele Române sub „Focul Încrucișat” al Marilor Imperii (1710–1829)