Arheologie, ceramică, habitat și evoluție culturală (sec. XII–IX î.Hr.)
Cultura Corlăteni–Chișinău reprezintă una dintre cele mai importante manifestări ale epocii bronzului târziu și începutului primei epoci a fierului în spațiul dintre Carpații Orientali și bazinul Nistrului. Definirea ei s‑a bazat pe cercetările arheologice de la Corlăteni, Trușești, Andrieșeni, Cândești (România) și Chișinău, Lukasevka (Basarabia).
🌍 Aria de răspândire
Cultura ocupă zona de dealuri și silvostepă dintre Carpații Orientali și Nistru, cu excepția părții nordice, unde se aflau purtătorii aspectului Grănicești al grupului cultural Gava–Holigradi.
🏡 Așezări și locuințe
Așezările sunt în general deschise, dar există și fortificații cu:
• val de pământ,
• șanț,
• palisadă,
precum la Cândești.
Locuințele sunt preponderent construcții ușoare de suprafață, dotate cu:
• vetre,
• cuptoare,
• amenajări domestice simple.
⚱️ Ritual funerar
Ritul funerar specific este incinerația în urne, depuse în morminte plane, cum se observă la Cotu Morii (Iași). Acest rit se înscrie în tradiția funerară a bronzului târziu din spațiul carpato‑nistrean.
🏺 Ceramica: forme și decor
Ceramica este unul dintre elementele definitorii ale culturii:
• vase bitronconice cu protome duble (orientate în sus și în jos),
• decor cu caneluri oblice,
• cești cu toartă,
• străchini și alte forme funcționale.
Aceste caracteristici apropie cultura Corlăteni–Chișinău de manifestările ceramice din grupurile înrudite din sudul și estul spațiului carpatic.
🔨 Unelte și arme
Inventarul tehnic include:
• ciocane,
• topoare‑ciocan,
• vârfuri de săgeți din piatră și silex,
• unelte din os și corn,
• piese metalice.
Aceste descoperiri reflectă o economie mixtă, în care metalurgia coexistă cu tehnicile tradiționale ale bronzului târziu.
🐄 Economie și mod de viață
Economia comunităților Corlăteni–Chișinău se baza pe:
• creșterea animalelor (activitatea dominantă),
• agricultură, demonstrată de uneltele specifice,
• schimburi cu comunitățile vecine.
Această combinație indică un mod de viață semisedentar, adaptat mediului de silvostepă.
🧭 Originea culturii: ipoteze și dezbateri
Originea culturii nu este pe deplin clarificată. Cercetătorii propun două direcții:
1. Evoluție locală
Pe fondul culturilor de bronz târziu din Moldova și Basarabia.
2. Influențe externe
Posibilă migrație a grupurilor de tip Țigvaniu Mare – Karaburma III de-a lungul Dunării până în sudul Moldovei, ipoteză susținută de:
• descoperiri din lunca Dunării,
• asemănări ceramice,
• opiniile lui Marian Gumă.
📈 Evoluția culturii: trei faze
Cultura Corlăteni–Chișinău evoluează în trei faze, deși delimitarea lor nu este încă definitiv stabilită. Transformările ceramice și ale habitatului indică o dezvoltare continuă până în secolul IX î.Hr.
🛑 Sfârșitul culturii (sec. IX î.Hr.)
În jurul secolului IX î.Hr., cultura dispare treptat, odată cu expansiunea în Moldova și Basarabia a grupurilor:
• Cozia–Brad,
• Saharna–Solonceni,
care aparțin complexului hallstattian timpuriu cu ceramică incizată și imprimată.
🏺 Complexul hallstattian timpuriu în estul României și Basarabia
Pe teritoriul României și Republicii Moldova au fost identificate mai multe culturi ale acestui complex:
În România:
• Babadag,
• Insula Banului,
• Cozia–Brad,
• Tămăoani (sudul Moldovei, NE Munteniei, NV Dobrogei).
În Basarabia:
• Saharna–Solonceni,
• Psenicevo.
⭐ Cultura Babadag – cea mai bine cercetată
Definită de Sebastian Morintz în 1964, cultura Babadag este cea mai solid documentată.
Origini
Geneza nu este complet elucidată, dar se pare că derivă din:
• grupul Tămăoani / Prebabadag,
• elemente ale fazei Babadag I.
Termenul Prebabadag este folosit de Attila László.
Aria de răspândire
• inițial: sudul Moldovei, NE Munteniei, nordul Dobrogei;
• faza II: extindere în toată Dobrogea și Muntenia până în Valea Mostiștei.
Ceramică
• cești cu una sau două torți,
• oale pântecoase cu gât înalt,
• străchini,
• decor incizat (cercuri cu tangente),
• în faza II apare decorul imprimat.
Faza Babadag III (sec. VIII–VII î.Hr.)
• subetapele III A și III B,
• în III B aria se restrânge din cauza pătrunderii culturii Basarabi în estul Munteniei și centrul/sudul Moldovei.
Elementele Babadag vor supraviețui până în Hallstatt‑ul mijlociu.
Sursa: Ovidiu Cotoi, Curs Istorie veche romaneasca
Comentarii
Trimiteți un comentariu