Aparatul administrativ și judecătoresc al statelor medievale românești era alcătuit din dregătorii cu atribuții bine definite, care reflectau atât centralizarea puterii domnești, cât și nevoile teritoriale ale țării. Printre acestea, marele ban, marele vornic, marele logofăt și marele vistier ocupau poziții de vârf, având roluri esențiale în guvernare, justiție și fiscalitate.
👑 Marele ban – „Domnul Olteniei”
Marele ban era cea mai importantă dregătorie a Țării Românești, cu autoritate asupra teritoriilor aflate la vest de Olt. Instituția apare la sfârșitul secolului al XV‑lea și reproduce, la scară redusă, atribuțiile domnești.
Atribuții principale
• intervenție în chestiuni de proprietate (întărirea și reconfirmarea drepturilor de stăpânire);
• cercetarea și fixarea hotarelor satelor și ocinilor;
• exercitarea poliției în Oltenia (atribut suprapus cu cel al marelui armaș);
• judecarea pricinilor civile și penale, inclusiv pronunțarea pedepsei cu moartea;
• administrarea singurei închisori din provincie (la Craiova);
• recrutarea și conducerea trupelor oltene.
Marele ban avea dreptul de a întreține la Craiova o curte în miniatură, cu dregători similari celor de la curtea domnească, însă Oltenia nu a avut niciodată legislație sau organizare separată.
⚖️ Marele vornic – autoritatea supremă în justiție
În Țara Românească
Marele vornic avea atribuții predominant judiciare, cu excepția Olteniei, unde judeca marele ban.
Competențe
• penal: furturi, încălcări de hotare, răniri, pagube produse de vite; cazurile capitale erau trimise Domnului;
• civil: stăpânirea pământului, statutul rumânilor și al țiganilor.
În Moldova
Marele vornic era cel mai important dregător al țării. În secolul al XVI‑lea instituția se dublează:
• marele vornic al Țării de Sus (Dorohoi),
• marele vornic al Țării de Jos (Bârlad).
Atribuții
• competență penală deplină, inclusiv pronunțarea pedepsei cu moartea;
• jurisdicție extinsă asupra teritoriului propriu.
🖋️ Marele logofăt – șeful cancelariei domnești
În Țara Românească
Atribuțiile sale includeau:
• păstrarea marelui sigiliu al țării;
• redactarea documentelor domnești;
• întocmirea referințelor informative pentru Domn și Sfatul domnesc.
În Moldova
Atribuțiile sunt similare, dar mai extinse:
• aplicarea marelui sigiliu pe hrisoave;
• semnarea documentelor Domnului și ale Sfatului;
• supravegherea cancelariei;
• judecarea pricinilor de hotărnicie și proprietate;
• aplicarea amenzilor pentru mutarea hotarelor sau folosirea de acte false;
• funcție notarială.
Aparatul cancelariei
• al doilea și al treilea logofăt,
• dieci,
• grămătici,
• logofeți specializați.
💰 Marele vistier – administratorul finanțelor țării
Atribuțiile erau identice în ambele țări:
• strângerea veniturilor domnești;
• păstrarea și contabilizarea cheltuielilor;
• gestionarea catastifelor visteriei;
• judecarea pricinilor privind dările și repartizarea lor;
• administrarea obiectelor de lux (până la apariția cămărașului).
Aparatul vistieriei
• al doilea și al treilea vistier,
• logofeți de vistierie,
• birari și globnici în teritoriu.
🛏️ Marele postelnic (stratornic)
Inițial responsabil cu patul și camera Domnului, postelnicul devine treptat un dregător cu rol diplomatic.
Atribuții
• primirea și introducerea solilor străini;
• atribuții rezervate cunoscătorilor de limbi străine;
• competențe judiciare asupra personalului de curte (aprozi, curieri, turci).
În secolul al XVI‑lea apare al doilea postelnic, iar în secolul următor funcția are până la șase subalterni.
🕌 Marele portar (Moldova) și marele usar (Țara Românească)
Marele portar (Moldova)
• găzduirea turcilor și a altor oaspeți importanți;
• atribuții judiciare privind hotărnicirile și jurămintele martorilor.
Marele usar (Țara Românească)
• omologul marelui portar;
• responsabil cu găzduirea turcilor;
• necesitatea cunoașterii limbii turce.
📜 Vătaful de aprozi
Aprozii erau slujitori domnești, inițial tineri boieri, ulterior agenți judecătorești.
Atribuțiile vătafului
• chemarea și aducerea părților la proces;
• executarea hotărârilor civile;
• urmărirea datornicilor și arestarea lor pentru recuperarea debitelor.
⚖️ Vornicii de poartă / vornicii de gloate (Moldova)
Instituție modestă ca rang, dar esențială în funcționarea justiției.
Atribuții
• judecarea pricinilor mărunte la poarta palatului domnesc;
• pedepsirea femeilor adultere;
• trierea pricinilor înainte de a ajunge la Domn sau Divan;
• expertize și evaluări de bunuri;
• autentificarea tranzacțiilor încheiate în fața lor.
Sursa: Curs istoria dreptului romanesc Universitatea “Dunărea de Jos”
Comentarii
Trimiteți un comentariu