După răscoala de la Bobâlna (1437), exploatarea seniorială a crescut constant, iar tensiunile sociale au continuat să se acumuleze în rândul țărănimii. La începutul secolului al XVI‑lea, aceste tensiuni au izbucnit în a doua mare răscoală țărănească din Transilvania, una dintre cele mai dramatice mișcări sociale din istoria regiunii.
Contextul: cruciada antiotomană și promisiunea eliberării din iobăgie
Scânteia răscoalei a fost proclamarea cruciadei antiotomane în primăvara anului 1514. Iobagilor li s-a promis eliberarea din serbie dacă se vor înrola în oaste, iar vestea a atras mase mari de țărani, în ciuda opoziției nobilimii, care risca să-și piardă forța de muncă.
Reacția violentă a nobililor — care au încercat să oprească plecarea țăranilor sau să-i readucă cu forța — a schimbat rapid sensul cruciadei. Mișcarea religioasă s-a transformat într-o răscoală socială de proporții.
Gheorghe Doja: de la comandant al cruciadei la lider al răscoalei
În fruntea răsculaților s-a aflat Gheorghe Doja, un mic nobil căruia îi fusese încredințată conducerea cruciadei. Țăranii s-au adunat în tabăra de la Rákos, lângă Buda, și au pornit spre Transilvania, hotărâți să răstoarne ordinea socială existentă.
Programul răsculaților era radical pentru epocă:
• desființarea robotei,
• eliminarea dijmelor și a dărilor în bani,
• în variantele extreme, suprimarea nobilimii.
De la victorie la înfrângere: campania din 1514
Răsculații au obținut câteva succese inițiale, în special la Nădlac și Cenad. Însă la 15 iulie 1514, la Timișoara, armata regală condusă de voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, a zdrobit oastea țărănească.
Represiunea a fost de o cruzime extremă. Gheorghe Doja a fost executat prin ardere pe un tron de fier încins, purtând o coroană de fier înroșită — o execuție menită să devină exemplară. În scurt timp, rezistența țărănimii a fost înfrântă în toate regiunile afectate.
Tripartitum și legalizarea iobăgiei perpetue
După înăbușirea răscoalei, nobilimea a trecut la consolidarea controlului asupra țărănimii. Juristul Ștefan Werbőczy a elaborat codul de legi Tripartitum, care a fixat:
• cuantumul dijmei,
• nona,
• contribuțiile în bani,
• robotă de o zi pe săptămână.
Mai grav, codul a legalizat legarea „perpetuă” a țăranilor de glie, instituind un regim de dependență mult mai dur decât cel anterior.
Consecințe: regimul celor trei națiuni și iobăgia consolidată
Răscoalele din 1437 și 1514 au avut efecte structurale asupra Transilvaniei. Ele au dus la:
• consacrarea regimului celor trei națiuni privilegiate (nobilimea maghiară, sașii și secuii),
• întărirea iobăgiei și a dependenței țărănimii.
Aceste măsuri au definit pentru secole întregi structura social-politică a Transilvaniei medievale și premoderne.
Sursa: Dennis Deletant si altii, Istoria Romaniei
Comentarii
Trimiteți un comentariu