Una dintre cele mai importante culturi eneolitice din Muntenia și sud-estul Europei
Cultura Boian, denumită după așezarea de pe insula La Ulm din fostul lac Boian (jud. Călărași), reprezintă una dintre cele mai semnificative culturi eneolitice din sudul României. Formată în Muntenia pe fondul culturii Dudești târziu, cu influențe ale ceramicii liniare, cultura Boian s‑a extins în sud‑estul Transilvaniei, în Dobrogea (în aria culturii Hamangia) și în nord‑estul Bulgariei. Nu a pătruns însă la sud de Balcani, în aria culturii Marita, deși cele două culturi împărtășesc o origine sudică comună.
📅 Cronologia culturii Boian și cele patru faze de evoluție
Cultura Boian a cunoscut patru faze principale, denumite după stațiunile eponime din București, Giurgiu și sudul Munteniei. Conform analizelor radiocarbon, acestea se datează în a doua jumătate a mileniului VI și primele două secole ale mileniului V î.Hr.
🔹 Faza Bolintineanu – începuturile culturii Boian
Această fază se caracterizează prin:
• așezări joase
• locuințe de tip bordei
• unelte microlitice, unele cu forme geometrice de tradiție tardenoisiană
• ceramică decorată cu benzi unghiulare și impresiuni triunghiulare, influențe ale ceramicii liniare
• motive excizate și incrustate cu alb
• caneluri fine
Comunitățile fazei Bolintineanu ocupau centrul și sudul Munteniei până la Dunăre, iar spre finalul fazei ajungeau până la bazinul inferior al Siretului.
🔹 Faza Giulești – expansiune și diversificare
Faza Giulești păstrează tipul de așezare și locuință, dar se remarcă prin:
• scăderea numărului de microlite
• creșterea pieselor obișnuite din silex
• ceramică excizată și incrustată cu alb
• picturi crude aplicate după ardere
• primele obiecte din cupru
În această perioadă, cultura Boian se extinde în restul Munteniei, sud‑estul Transilvaniei și Moldova. Contactul cu purtătorii culturii ceramicii liniare dintr‑o fază târzie contribuie la formarea culturii Precucuteni.
🔹 Faza Vidra – etapa clasică a culturii Boian
Comunitățile fazei Giulești continuă în sud‑estul Transilvaniei și nord‑estul Munteniei, în timp ce grupurile din sudul Munteniei evoluează în faza Vidra, considerată faza clasică a culturii Boian. Aceasta se extinde și la sud de Dunăre, până aproape de Balcani și de țărmul Mării Negre.
🔹 Faza Spantov – tranziția spre cultura Gumelnița
Ultima fază, Spantov, este considerată de unii cercetători o etapă de tranziție către cultura Gumelnița. Comunitățile Boian pătrund:
• la vest de Olt, contribuind la încetarea culturii Vădastra
• în Dobrogea, unde se suprapun peste situri ale culturii Hamangia
🏘️ Așezări și arhitectură în fazele târzii
Așezările din fazele Vidra și Spantov sunt situate pe terase înalte, având structuri de tip tell, uneori fortificate cu șanțuri de apărare (Spantov, Glina). Cele mai bine cercetate sunt cele trei așezări suprapuse din stațiunea de lângă comuna Radovanu (jud. Călărași), aparținând fazei de tranziție.
🔄 Transformări culturale și influențe externe
În faza târzie, triburile Boian intră în contact cu populații venite din vest, din aria culturii Vinca, ceea ce determină transformări importante în cultura materială. Aceste schimbări explică trecerea treptată spre cultura Gumelnița, una dintre cele mai avansate culturi eneolitice din sud‑estul Europei.
Sursa: Coord. Mircea Petrescu Dambovita, Alexandru Vulpe, Istoria romanilor, Vol. I, Academia Romana
Comentarii
Trimiteți un comentariu