Cultura Precucuteni reprezintă una dintre cele mai importante etape ale preistoriei din spațiul est‑carpatic, fiind o sinteză între tradițiile central‑est europene ale triburilor cu ceramică liniară, cu decor în „note muzicale”, și elementele meridionale specifice comunităților Boian – faza Giulești. În aria sa de răspândire, cultura Precucuteni integrează și influențe ale culturilor Hamangia și Vinca, pe care le asimilează într‑un mod original, definind un stil ceramic și arhitectural unic.
📅 Cronologia culturii Precucuteni
Evoluția culturii este împărțită în trei faze principale – Precucuteni I, II și III, datate prin analize cu carbon 14 între aproximativ 5200 și 4600 î.Hr.. Pe teritoriul Ucrainei, fazele II și III corespund culturii Tripolie A1 și A2, parte a marelui complex Cucuteni–Tripolie.
🏘️ Așezări și locuințe
Așezările Precucuteni erau uneori fortificate cu șanțuri de apărare, cum s‑a descoperit la:
• Traian – Dealul Viei (faza I)
• Țârpesti și Târgu Frumos (faza III)
Locuințele aveau formă dreptunghiulară, dimensiuni medii și podele realizate din platforme de lut. În primele două faze, lutul era aplicat peste un pat de crengi și frunze, iar în faza a III‑a peste trunchiuri de copac despicate, indicând o evoluție tehnologică.
🌀 Faza Precucuteni I – începuturile
Prima fază, dezvoltată în centrul și vestul Moldovei și în sud‑estul Transilvaniei, se remarcă prin:
• decor incizat spiralic, excizat și incrustat cu alb
• caneluri fine moștenite din cultura Boian–Giulești
• benzi înguste cu crestături
• unelte din obsidian
• topoare din piatră șlefuită de tip calapod, provenite din tradiția ceramicii liniare
Această etapă marchează formarea identității culturale Precucuteni.
🪶 Faza Precucuteni II – expansiune spre est
În faza a II‑a, comunitățile Precucuteni se extind dincolo de Prut, spre est. Pe lângă decorul excizat și canelat, apare un nou tip de ornament:
• decor imprimat cu un obiect din os sau cu un pieptene
Această tehnică devine un element definitoriu al fazei.
🎨 Faza Precucuteni III – pragul eneoliticului
Ultima fază, Precucuteni III, marchează extinderea culturii până aproape de Niprul mijlociu, cu absență în zona de stepă de lângă Marea Neagră. Caracteristicile principale sunt:
• predominanța decorului imprimat
• apariția picturii crude după ardere, în roșu sau alb
• primele unelte și podoabe din aramă, semn al tranziției spre eneolitic
Tot acestei faze îi aparține și celebrul depozit de la Cărbuna (Republica Moldova), unul dintre cele mai mari descoperite în spațiul Precucuteni–Cucuteni.
Sursa: Coord. Mircea Petrescu Dambovita, Alexandru Vulpe, Istoria romanilor, Vol. I, Academia Romana
Comentarii
Trimiteți un comentariu